Bună! Pentru cine nu mă cunoaște, numele meu este Andra Andreica. Am aproape 20 de ani și sunt fondatoarea acestui site de știri, atât locale, cât și naționale.

Încă de la 12 ani am descoperit plăcerea scrisului. În școala gimnazială redactam sute de compuneri, fără să am un loc unde să le public. O făceam pur și simplu din pasiune, ca pe un hobby. Cum matematica nu mi-a fost niciodată prietenă, am ales un liceu de actorie, având un talent nativ spre teatru. Totuși, realitatea m-a lovit repede: îmi era rușine să ies pe scenă. Nu puteam să recit nici măcar o poezie fără să roșesc, să râd sau să-mi dau de gol emoțiile. În mintea mea apărea constant întrebarea: „Dacă leșin pe scenă, ce mă fac?” Așa am realizat că actoria nu era drumul meu.

După bacalaureat, am decis să îmi schimb direcția și m-am înscris la facultatea de geografie. La început m-a atras domeniul, însă cu timpul am înțeles că nu mă vedeam construindu-mi un viitor acolo. Mă simțeam fără scop, trăind doar de pe o zi pe alta. Această convingere m-a determinat să îmi retrag dosarul de la facultate.

A urmat un capitol dificil: am plecat în Marea Britanie cu speranța de a începe o viață nouă și de a mă angaja. Însă, pentru a putea munci, aveam nevoie de certificat de rezidență, pe care nu l-am primit niciodată, indiferent cât am așteptat. Astfel, am fost nevoită să mă întorc în România. Cu câteva zile înainte de a reveni, am avut o discuție dureroasă cu mama, care mi-a spus cu părere de rău că nu mai putea să mă întrețină. O înțelegeam, eram deja adultă, iar nevoile mele creșteau.

Ajunsă înapoi în țară, am căutat o chirie și, ulterior, un loc de muncă. În Turda am reușit să îmi găsesc destul de repede o garsonieră în centru, dar jobul s-a lăsat mult mai greu descoperit. Am bătut la zeci de uși fără rezultat, iar stresul creștea pe zi ce trecea. În cele din urmă, am fost angajată ca ospătăriță la un restaurant cunoscut. Am schimbat mai multe localuri, sperând la un salariu mai bun, dar m-am lovit doar de dezamăgiri. Am renunțat la domeniul HoReCa, sătulă de munca grea și lipsa de respect din partea angajatorilor.

După alte încercări și refuzuri, am găsit un post la Tabac Xpress. Programul era istovitor: cinci zile pe săptămână, de la 08:00 la 22:00. Ajungeam acasă complet epuizată, dar mă consolam cu ideea că măcar aveam un venit. Totuși, șocul a venit în ziua de salariu: pentru două săptămâni de muncă intensă primisem doar 780 RON. Atunci am decis să demisionez.

Chiar în aceeași zi am găsit pe Facebook un anunț pentru angajarea de jurnaliști. Am aplicat fără mari așteptări, însă am fost contactată imediat. În urma interviului, am devenit jurnalistă. După două luni am ales să plec, descoperind aspecte neplăcute în redacție, dar pe 10 august am aplicat la Știri de Cluj, o publicație respectată în toată țara. Am fost acceptată a doua zi și din 12 august am început oficial activitatea.

De când am intrat în presă, viața mea s-a schimbat radical. Jurnalismul mi-a transformat percepția asupra valorilor umane și m-a făcut să îmi schimb comportamentul și atitudinea. Dacă înainte eram o persoană cu un caracter destul de dificil, acum am învățat să fiu mai responsabilă, să gândesc matur și să privesc oamenii cu mai multă empatie.

Urmărind sute de publicații, am observat cum mulți „jurnaliști” apelează la ChatGPT pentru a scrie articole. Tocmai de aceea am ales să îmi deschid propriul site de știri, unde îmi propun să ofer informații reale, scrise integral de mine, fără artificii. Abia aștept să văd încotro mă va duce acest proiect și ce îmi rezervă viitorul.

În încheiere, vreau să mulțumesc tuturor celor care m-au susținut și mi-au fost alături în această călătorie. Ne vom revedea zilnic aici, cu știri actualizate, și sper să ne regăsim în comentarii, dar cu discuții constructive.

Mulțumesc!