După ieșirea din robie, romilor le-a fost foarte greu să își găsească locuri de muncă și au fost nevoiți să găsească metode independente pentru a câștiga bani .

S-au apucat de: Meșteșugit metale (căldărarii) ,comercializarea cailor( lovari) , confecționarea obiectelor din lemn (ciurarii) , spectacole cu animale și muzică (ursarii) etc, iar acestea au devenit astfel subgrupuri etnice în cultura romă.

Ei bine, printre aceștia se enumeră și cei care au decis să își câștige pâinea prin vânzarea plantelor , mai ales că nu necesită o investiție financiară , florile fiind culese din natură sau cultivate destul de ușor.

Astfel, „florar” nu este doar descrierea unui muncitor dintr-un anumit domeniu, ci un subgrup etnic, un neam , în cultura romilor.

Mai mult decât atât, florarii au avut și personalități puternice care au contribuit la evoluția domeniului pe care îl cunoaștem astăzi.

Exemplu: Lina Victorița Gerogescu, cunoscută ca Bambina . Ea a fost și încă este cea mai cunoscută florăreasă din România. Aceasta a scris cu adevărat istorie în acest domeniu, fiind prima femeie florăreasă din România care a început afacerile cu flori aduse din străinătate, fiind inițiatoarea comerțului cu flori din Olanda. Bambina nu este doar un reper important în cultura romă , ci și un exemplu de independență și putere pentru femeile rome.

Cu toate acestea, continuăm să asociem meseria de florar cu romii într-un mod peiorativ și jignitor. Totuși, aceștia devin brusc inspirația perfectă pentru crearea unui personaj amuzant , făcându-se mișto de meseriile romilor, de modul lor de a vorbi , de durerea acestora și, în definitiv de cultura lor.